română (România) English (United States)

 

Programul de prevenţie a bolilor cardiovasculare

Cadrul general

Bolile cardiovasculare (BCV) sunt principala cauză de deces, internare în spital şi handicap fizic la nivelul populaţiei adulte şi vârstnice din Europa.

BCV reprezintă cauza a 42% dintre decesele înregistrate în rândul populaţiei masculine şi respectiv 55% din decesele din rândul femeilor din Uniunea Europeană. În cadrul acestor afecţiuni, boala coronariană (BC) se situează pe locul 1 ca şi număr de decese de cauză cardiovasculară fiind urmată de accidentul vascular cerebral (AVC).

Rata mortalităţii CV variază cu vârsta, statutul socio-economic, etnia şi regiunea geografică – fiind mai crescută la vârstnici, bărbaţi şi la persoanele cu stare socio-economică precară. Tendinţa descrescătoare a mortalităţii CV din ultimii ani în anumite ţări din Europa Centrală este datorată schimbărilor stilului de viaţă, în principal în ceea ce priveşte alimentaţia şi fumatul, măsuri similare cu cele aplicate cu ani în urmă în regiunile vestice ale Europei. Astfel, scăderea mortalităţii de cauză CV este explicată mai ales prin reducerea incidenţei BCV prin măsuri preventive şi nu atât prin măsurile de tratament al evenimentelor coronariane acute.

Consiliul UE pentru Forţa de Muncă, Politici Sociale, Sănătate, şi Protecţia Consumatorilor (în iunie 2004) şi Conferinţa UE pentru Sănătatea Inimii care a avut ca rezultat Declaraţia de la Luxemburg din iunie 2005, au definit caracteristicile necesare pentru a se obţine sănătatea cardiovasculară:

• Evitarea tutunului

• Activitate fizică adecvată (minimum 30 de minute pe zi)

• Alegerea unei alimentaţii sănătoase

• TA sub 140/90 mmHg

• Colesterol total sub 5 mmol/l (~ 200 mg/dl)

Declaratia de la Luxemburg, a stabilit un acord intre reprezentatii Ministerului Sănatăţii, reprezentanţii europeni şi naţionali ai Societăţilor de Cardiologie şi Fundaţiilor în domeniul cardiologiei prezente la întalnirea de la Luxembug. Acest acord se referă la urmărirea iniţierii sau întăririi planurilor de prevenţie cardiovasculară şi la asigurarea că în toate ţările Europei sunt aplicate măsuri eficiente politic si sunt intreprinse toate interventiile necesare in acest sens.

Carta Europeană a Sănatăţii Cardiovasculare (European Heart Health Charter-EHHC) elaborată cu suportul Comisiei Europene si a OMS, EHN- European Heart Network si Societatea Europeana de Cardiologie şi semnată de către toate aceste organizaţii în iunie 2007 la Bruxelles a constituit un moment important pentru recunoaşterea faptului că programele de prevenţie cardiovasculară reprezintă cel mai important mijloc de combatere a decesului prematur si a suferintei prin boli cardiovasculare.

Romania a aderat la Carta Europeană a Sănatăţii Cardiovasculare la 15 septembrie 2007 odată cu semnarea acesteia de către Ministrul Sănătaţii Publice, reprezentantul Ministrului Educaţiei, Cercetarii si Tineretului, preşedintele Colegiului Medicilor din Romania şi preşedintele Societăţii Romane de Cardiologie. Aceşti reprezentanţi împreună cu ministerele şi organizaţiile pe care le reprezintă s-au angajat să respecte declaraţiile Cartei şi să promoveze la nivel naţional programe de prevenţie cardiovasculară în concordanţă cu reglementările europene.

Obiectivele principale ale prevenţiei BCV sunt: reducerea incidenţei primului eveniment clinic CV şi a recurenţelor datorate bolii coronariene, AVC ischemic sau bolii arteriale periferice, prevenirea handicapului determinat de un eveniment cardiovascular acut, a morţii subite, cu scopul final de prelungire a supravieţuirii şi creştere a calităţii vieţii.

Din punct de vedere al strategiilor de prevenţie, se delimitează două căi distincte dar cu acţiune complementară în realizarea dezideratelor prevenţiei CV: strategia „populaţională” – aplicată global la nivelul populaţiei şi strategia individualizată „a riscului înalt” – adresată pacienţilor cunoscuţi cu BCV sau cu risc crescut de a dezvolta în viitor BCV.

Strategia populaţională de promovare a sănătăţii cardiovasculare porneşte de la faptul că numeroase studii ştiinţifice susţin eficienţa intervenţiilor de schimbare a stilului de viaţă (în principal oprirea fumatului, dieta şi creşterea nivelului de activitate fizică) pentru reducerea riscului dezvoltării BCV.

În acest sens Consensul European de la Cork (Irlanda) elaborat în februarie 2004 stipulează măsurile ce trebuie să fie aplicate la nivel populaţional în fiecare ţară europeană pentru promovarea sănătăţii cardiovasculare. Cele mai importante măsuri se referă la modificarea stilului de viaţă, dupa cum urmează:

1. Măsuri recomandate pentru reducerea fumatului:

- interzicerea reclamelor publicitare pentru tutun/ţigări

- recomandare prioritară

- creşterea taxelor privind produsele de tutun, ţigări

- elaborarea de legislaţii privind interzicerea fumatului în spaţiile publice;

- obligativitatea menţionării efectelor nocive ale tutunului pe toate produsele ce îl conţin;

- suplimentarea finanţării destinate programelor de promovare a sănătăţii şi renunţare la fumat.

2. Recomandări destinate optimizării dietei:

Măsuri cu caracter general pe plan european:

- promovarea înlocuirii grăsimilor trans

- şi saturate din compoziţia alimentelor cu grăsimi mono

- şi polinesaturate;

- aprovizionarea corespunzătoare a pieţei de desfacere cu fructe şi legume şi încurajarea accesului populaţiei la ceste produse;

- reducerea conţinutului de sare în produsele alimentare comercializate prin acţiuni la nivel naţional şi regional în scopul obţinerii cooperării producătorilor;

- promovarea sporită a rolului activităţii fizice în viaţa cotidiană a populaţiei europene, in scopul reducerii indexului de masă corporală.

Strategii naţionale:

- abordare populaţională;

- multidisciplinaritate prin integrarea diferitelor sectoare implicate şi acţiunea complementară a acestora;

- intervenţii la diferite niveluri: industrial, comunitar, politic şi de mediu;

- sincronizare cu sistemele de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene;

- elaborarea unor strategii individuale privind dieta şi activitatea fizică pentru categorii speciale;

- informare şi educaţie continuă.

3. Măsuri recomandate pentru promovarea activităţii fizice:

- conştientizarea importanţei activităţii fizice în prevenţia cardiovasculară în rândul personalului medico-sanitar;

- informarea opiniei publice asupra rolului beneficic al activităţii fizice, chiar şi de intensitate scăzută, ce poate fi atinsă prin activităţi integrate în viaţa cotidiană;

- elaborarea de mijloace şi metode de promovare a activităţii fizice cu caracter comunitar, care să permită accesul direct al tuturor categoriilor populaţionale, indiferent de vârstă, etnie, stare socială;

- conceperea unor proiecte de modificare a infrastructurii existente, în scopul integrării activităţii fizice în viaţa de zi cu zi (ex. deplasarea la locul de muncă pe jos sau cu bicicleta, posibilitatea efectuării activităţii fizice la locul de muncă);

- construirea de facilităţi pentru desfăşurarea activităţilor fizice sportive şi recreative, destinate nu doar participării individuale a membrilor comunităţii ci şi a întregii familii;

- elaborarea de programe şcolare şi de instruire care să promoveze activităţile fizice cu caracter necompetiţional şi să dezvolte abilităţile şi deprinderile necesare unei vieţi active din punct de vedere fizic;

- încurajarea vărstnicilor şi a altor categorii cu risc crescut de a prezenta complicaţii la efort (ex. pacienţi coronarieni) să participe la activităţi fizice special destinate lor, în scopul creşterii calităţii vieţii şi a independenţei în acţiunile cotidiene;

- crearea unor programe sportive speciale pentru persoanele cu dizabilităţi fizice.

Strategia riscului înalt presupune atât screeningul populaţiei generale pentru identificarea pacienţilor cu risc înalt de a dezvolta BCV (obiectiv îndeplinit parţial de către Ministerului Sănătăţii şi Familiei in anul 2007-2008 prin Programului Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei care a permis identificarea persoanelor cu risc înalt pe baza analizelor de laborator) cât şi stabilirea strategiilor preventive recomandate pacienţilor cu risc CV crescut.

Identificarea pacienţilor cu risc înalt este recomandat să se facă pe baza evaluării riscului CV global prin utilizarea diagramelor de risc SCORE (Systematic Coronary Risk Evaluation), ce întrunesc şi corelează datele statistice ale mai multor studii prospective europene mari, şi permit predicţia evenimentelor aterosclerotice fatale pe o perioadă de 10 ani. Factorii de risc luaţi în calcul sunt: sexul, vârsta, fumatul, tensiunea arterială sistolică, colesterolul total (CT) şi regiunea geografică (Romania făcând parte din populaţiile cu risc înalt din Europa). Pragul dincolo de care putem afirma că pacientul prezintă un risc înalt de mortalitate de cauză CV în următorii 10 ani este definit ca fiind egal sau mai mare de 5%.

Măsurile de prevenţie recomandate la pacienţii cu risc cardiovascular înalt care se referă la:

- schimbarea stilului de viaţă prin implementarea măsurilor enumerate în cadrul strategiei populaţionale

- tratamentul optim al pacienţilor cu hipertensiune arterială, dislipidemie şi diabet zaharat

- utilizarea selectivă a terapiei medicamentoase profilactice cu efect dovedit în prevenţia CV: inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei, agenţi hipolipemianţi, beta blocante şi aspirina.

Toate aceste măsuri prevăzute de Ghidul European pentru Prevenţia Bolilor Cardiovasculare (2007), reduc morbiditatea şi mortalitatea la cei cu BCV şi de asemenea reduc riscul dezvoltării acestor afecţiuni.

Concluzii

Prevenţia cardiovasculară este de importanţă primordială în viaţa medicală şi socială, fiind astfel recunoscută ca o componentă esenţială în managementul pacienţilor cu risc sau cu diverse forme de BCV. Aplicabilitatea prevenţiei se întinde pe durata întregii vieţi, întrucât reprezintă cel mai eficient mod de reducere a riscului de apariţie a BCV. Prevenţia este astfel cea mai eficientă metodă de intervenţie pe termen lung asupra pacienţilor cardiaci şi a celor cu multipli factori de risc cardiovascular.

Este necesară elaborarea unei strategii clare şi eficiente, care să îmbine atitudinile individuale (evaluare, stratificarea riscului cardiovascular, aplicarea intervenţiei, reevaluarea rezultatelor) cu cele populaţionale (accesibilitate crescută la măsurile prevenţiei cardiovasculare) pe fondul unui cadru socio-politic favorabil la nivel naţional şi european având drept obiectiv fundamental reducerea morbidităţii şi mortalităţii CV, obiectiv care se poate rezuma la menţiunea făcută de Carta Europeană a Sănatăţii Cardiovasculare:

“Fiecare copil nou nascut are dreptul de a trăi până la vârsta de cel putin 65 de ani fără a suferi de o boală cardiovasculară ce poate fi prevenită!”.

Program de acţiune

Obiective:

Scăderea morbidităţii, mortalităţii şi a invalidităţii datorate bolilor cardiovasculare cu 10-15% în următorii 5 ani.

Strategie:

1. constituirea Forumului Naţional de Prevenţie format din reprezentanţi ai Societăţilor Naţionale (Cardiologie, Diabet, Neurologie, Nefrologie, Medicina de Familie), reprezentanţi ai Ministerelor (Sănătăţii Publice, Educaţiei şi Cercetării), Colegiului Medicilor şi Institutului de Sănătate Publică din Romania.

2. constituirea unei reţele naţionale implicate în promovarea sănătăţii şi a prevenţiei cardiovasculare (Departamente de preventie in Ambulatorul Integrat al Institutelor de Boli Cardiovasculare si al Sectiilor de Cardiologie ale Spitalelor Judetene)

3. asigurarea educaţiei specifice, a cunoştinţelor necesare şi a căilor de îndeplinire a obiectivelor propuse

Constituirea unor grupuri de lucru coordonate de către Forumul Naţional de Prevenţie:

- Fumat

- Alimentaţie & Lipide

- Activitate fizică

- Hipertensiune arterială

- Diabet zaharat & Sindrom metabolic

- Copii & adolescenţi

- Strategii de prevenţie şi promovare a sănătăţii

- Comunicare & Marketing

- Sănătate la locul de muncă Aceste structuri vor colabora cu spitalele, centrele de sănătate şi staţiunile balneare pentru promovarea regională şi locală a prevenţiei cardiovasculare.

Acţiuni de promovare a sănătăţii

Abordare populaţională :

- Programe antifumat pliante, alte căi de informare (mass media, cursuri, etc), intervenţii (medicaţie, consiliere);

- Creşterea activit ăţiifizice

- pliante, alte căi de informare (mass media, cursuri, etc), intervenţii (piste pentru biciclete şi jogging, săli de sport în centrele de cardiologie preventivă/recuperare);

- Optimizarea dietei

- pliante, alte căi de informare (mass media, etichetarea corespunzătoare a alimentelor, cursuri, etc).

Abordarea pacientilor cu risc înalt:

- pe baza datelor obtinute din cadrul Programului Na ţ ional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei , calcularea riscului CV global utilizând HeartScore (date de intrare: TA, colesterol total, fumat, vârstă)

– grup ţintă cei cu risc ≥ 5%.

- schimbarea stilului de viata conform principiilor abordării populaţionale

- controlul factorilor de risc CV (HTA, Dislipidemie, DZ), prin programe naţionale cu accent prioritar pe medicaţia profilactică (conform Ghidurilor Europene de Preventie CV: IECA, Statine, Antiagregante plachetare )